Alți pești de iaz potriviți în România

Pe lângă koi, în iazurile din România se pot ține carași aurii, shubunkin, văduvițe aurii, lini, roșioare și, în iazuri mari și reci, cegă. Fiecare are nevoi diferite de spațiu, oxigen și hrană.

Caras auriu comet în iaz Foto: Humanfeather / michelle jo, CC BY 3.0, via Wikimedia Commons

Carasul auriu și cometa

Carasul auriu (Carassius auratus) este cel mai rezistent pește de iaz: suportă iarna sub gheață și variații de temperatură. Cometa este varianta cu corp alungit și coadă lungă, bifurcată, mai potrivită pentru iaz decât formele „fancy” cu corp rotund, care sunt mai sensibile la frig. În iaz pot ajunge la 20–30 cm; FishBase indică o lungime maximă de 48 cm. Se înmulțesc ușor, deci populația crește repede dacă nu există prădători.

Shubunkin

Este tot un caras auriu, cu solzi „nacrați” și model pestriț albastru, roșu, alb și negru. Are aceeași rezistență și aceleași nevoi ca cometa.

Văduvița aurie (orfe)

Varianta aurie a văduviței (Leuciscus idus), pește nativ din râurile Europei. Înoată rapid, în grup, aproape de suprafață și prinde insecte. Are nevoie de mult oxigen și de spațiu: OATA recomandă pentru ea, ca și pentru koi și lin, iazuri de cel puțin 4.500 de litri. Ține-o în grup de minimum 4–5 exemplare. Crește frecvent la 30–40 cm, iar în natură poate depăși 80 cm. Sare, deci iazul trebuie să aibă margini sigure.

Grup de văduvițe aurii înotând aproape de suprafață Foto: mattbuck, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

Linul (Tinca tinca)

Pește nativ, liniștit, care stă mai mult pe fund, printre plante. Tolerează oxigen mai scăzut decât alte specii și caută hrana căzută pe fund. Există și o formă aurie, mai ușor de văzut. Este timid, deci îl vei zări rar. Lungimea obișnuită este în jur de 20 cm, dar poate crește mult mai mare.

Lin în apă limpede Foto: Karelj, Public domain, via Wikimedia Commons

Roșioara (Scardinius erythrophthalmus)

Pește nativ, cu înotătoare roșii; există și o formă aurie ornamentală. Trăiește în grup, crește de obicei până la 20 cm și se potrivește și în iazuri mai mici. Atenție: pe lângă insecte și plancton mănâncă și plante submerse, deci poate rări plantele moi. Cumpără doar exemplare de crescătorie.

Cega (sterletul, Acipenser ruthenus)

Cel mai mic sturion din bazinul Dunării, apreciat pentru aspectul „preistoric”. Este însă cel mai pretențios pește din această listă:

Apă rece și foarte bine oxigenată. Sturionii nu suportă apa caldă, stătută și bogată în nutrienți în care trăiesc carașii. Oxigenul dizolvat nu trebuie să scadă niciodată sub aproximativ 6 mg/L; vezi oxigenul în iaz.
Iaz mare. OATA recomandă în jur de 10.000 de litri pentru sturioni adulți. Pot depăși 1 m lungime (FishBase: lungime obișnuită 40 cm, maximă 125 cm).
Hrană care se scufundă, bogată în proteine, specială pentru sturioni, dată inclusiv seara. Cega nu poate concura cu koi la hrana plutitoare și nu digeră bine hrana pe bază de cereale. Spre deosebire de ceilalți pești, sturionii se hrănesc și iarna, în cantități mici.
Sensibilă la tratamente. Unele produse folosite la koi nu sunt tolerate de sturioni; citește eticheta înainte de orice tratament.

Sturionii sălbatici sunt strict protejați în România: din 2021, pescuitul sturionilor din natură (inclusiv cega) și comercializarea produselor din ei sunt interzise pe termen nelimitat. Toate speciile de sturioni sunt listate și în CITES. Cumpără cegă doar din acvacultură, de la ferme sau magazine autorizate, cu documente de proveniență, și nu elibera niciodată sturioni în Dunăre sau în alte ape.

Cegă (sterlet) cu botul lung și plăci osoase Foto: Karelj, Public domain, via Wikimedia Commons

Tabel comparativ

Specie	Mărime adult	Temperament	Cerințe apă	Cu koi?
Caras auriu / cometă	20–30 cm	pașnic, se înmulțește ușor	foarte tolerant	da
Shubunkin	20–30 cm	pașnic	foarte tolerant	da
Văduviță aurie	30–40 cm, uneori mai mult	activă, în grup, sare	mult oxigen, iaz mare	da, în iaz mare
Lin	în jur de 20 cm, uneori mai mult	timid, stă pe fund	tolerant	da
Roșioară	în jur de 20 cm	pașnică, în grup	tolerantă	da, dar mănâncă plante
Cegă	40 cm – peste 1 m	pașnică, stă pe fund	rece, foarte oxigenată, iaz mare	doar cu condiții speciale

Ce pești nu se potrivesc cu koi

Prădătorii (știucă, biban, somn): mănâncă peștii mici și puii.
Peștii prinși din ape naturale, inclusiv carasul argintiu și crapul sălbatic: pot aduce paraziți, boli și pot fi supuși unor restricții legale.
Peștii tropicali: nu rezistă iernii în iaz.
Carașii „fancy” cu corp rotund și ochi bombați: sunt lenți, sensibili la frig și pot fi răniți de koi mari.

Orice pește nou, indiferent de specie, trece întâi prin carantină. Cele mai multe boli din iazuri intră odată cu peștii cumpărați. Pentru numărul total de pești, vezi câți pești încap în iaz.

Întrebări frecvente

Pot ține carași aurii împreună cu koi?

Da, au nevoi foarte asemănătoare și se înțeleg bine. Două lucruri de știut: koi mari iau hrana mai repede, iar carașii și koi se pot încrucișa, astfel că pot apărea pui hibrizi.

Pot pune în iaz pești prinși din râu sau lac?

Nu este recomandat. Peștii sălbatici pot aduce paraziți și boli grave, iar prinderea și mutarea lor sunt reglementate. Unele specii, precum sturionii, sunt protejate strict. Cumpără doar pești din crescătorii sau magazine autorizate.

Pot elibera în natură peștii din iaz de care nu mai am nevoie?

Nu. Peștii ornamentali eliberați în râuri și lacuri pot răspândi boli și pot deveni invazivi. Dacă nu îi mai poți ține, întreabă un magazin de profil sau un alt pasionat care are un iaz potrivit.

Vrei un iaz potrivit pentru peștii pe care ți-i dorești?

Spune-ne dimensiunea curții și ce îți dorești. Revenim cu întrebări și programăm o evaluare la fața locului.

Cere o evaluare Sună 0770 885 544