KHV și SVC: boli virale grave la koi

Herpesvirusul koi (KHV) și viremia de primăvară a crapului (SVC) pot omorî mulți pești în câteva zile. Nu au tratament. Orice suspiciune se anunță medicului veterinar și DSVSA județene.

• morți multe, în câteva zile, la koi sau crapi
• branhii pătate alb cu roșu, cu zone moarte (KHV)
• ochi înfundați, piele cu zone decolorate sau mucus anormal (KHV)
• hemoragii pe piele și branhii, abdomen umflat, ochi bulbucați (SVC)
• pești apatici, care stau la suprafață sau lângă intrarea apei

Ce este

KHV (boala herpesvirusului koi) este produsă de herpesvirusul ciprinid de tip 3 (CyHV-3) și afectează crapul comun și koi. Conform UF/IFAS, poate produce mortalități de 80–100 % într-un grup de pești neexpuși anterior. SVC (viremia de primăvară a crapului) este produsă de un rabdovirus și poate afecta crapul, koi și alte ciprinide.

Statut legal: KHV este o boală listată în legislația de sănătate animală a UE (Regulamentul (UE) 2016/429), cu obligația de notificare. SVC este o boală listată de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH). Pentru amândouă, orice suspiciune se anunță medicului veterinar și Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din județul tău, care stabilește ce măsuri se iau.

Simptome

La KHV, peștii devin apatici, stau la suprafață, iar branhiile au zone albe și roșii, distruse. Ochii pot fi înfundați, iar pielea poate avea zone decolorate, aspre sau cu mucus anormal. Morțile încep brusc și cresc rapid. La SVC apar hemoragii pe piele, branhii și ochi, abdomen umflat, ochi bulbucați și anus umflat. Simptomele seamănă cu ale altor boli, de aceea diagnosticul se face doar în laborator.

Cauze și factori favorizanți

• Pești noi purtători, care arată sănătoși la cumpărare. Este cea mai frecventă cale de intrare.
• Temperatura: conform UF/IFAS, focarele de KHV apar mai ales la 16–25 °C, cu incubație de 7–21 de zile. SVC apare mai ales primăvara, în apă mai rece; conform EFSA, la peste 17 °C puțini crapi adulți se îmbolnăvesc.
• Apa, plasele, gălețile, echipamentele folosite la alte iazuri sau la expoziții.
• Stresul după transport, expoziții sau manipulare.

Diagnostic

Diagnosticul se face numai în laborator. La KHV se folosește de obicei testul PCR, care detectează ADN-ul viral, din probe recoltate de medicul veterinar (branhii, organe sau pești proaspăt morți). Nu presupune că e vorba de „apă proastă” când mor mai mulți koi în scurt timp; testează apa, dar cheamă și medicul veterinar.

Ce faci dacă bănuiești KHV sau SVC

• Sună medicul veterinar și anunță DSVSA județeană.
• Nu muta pești din iaz și nu aduce alții. Nu da și nu vinde pești, plante sau apă.
• Nu arunca peștii morți în natură; păstrează-i la rece pentru analize, conform indicațiilor.
• Nu evacua apa în râuri, lacuri sau canale până nu primești indicații.
• Aerare maximă și apă cât mai bună, pentru confortul peștilor.
• Nu cumpăra „tratamente minune”. Nu există medicament care să vindece aceste boli; antibioticele și antiparazitarele nu acționează asupra virusurilor.

Biosecuritate și prevenție

• Carantină de minimum 30 de zile, la aproximativ 24 °C, recomandată pentru koi atât de UF/IFAS, cât și de Merck Veterinary Manual, astfel încât o eventuală infecție cu KHV să se manifeste.
• Pești din surse de încredere, care pot spune de unde provin loturile și ce testări fac.
• Echipament separat (plase, găleți, mănuși) pentru carantină și iaz; dezinfectat după folosire.
• Atenție la expoziții și la împrumutul de pești sau echipamente.
• Fără apă sau pești din bălți naturale, unde pot trăi crapi purtători.

Vezi și bolile frecvente la koi și tratamentele uzuale.