Boli frecvente la koi și peștii de iaz
Cele mai multe „boli” din iaz încep cu apa: amoniac, nitriți, oxigen puțin sau schimbări bruște. Verifică apa, pune un diagnostic corect, abia apoi tratează.
Pasul 1: testează apa înainte de orice
Peștii stresați de apă proastă se freacă, stau la suprafață, țin înotătoarele strânse și se îmbolnăvesc ușor de paraziți și bacterii care altfel ar fi fost ținute sub control. Înainte să cumperi vreun tratament:
- Amoniac și nitriți: trebuie să fie 0. Orice valoare măsurabilă e o problemă. Vezi parametrii apei și ciclul azotului.
- pH și KH: pH stabil, KH suficient ca să nu apară căderi bruște de pH.
- Oxigen: peștii care „cască” la suprafață dimineața sau în zilele caniculare pot duce lipsă de oxigen. Vezi oxigenul în iaz.
- Temperatura și schimbările ei: variațiile mari scad imunitatea, mai ales primăvara.
- Iaz nou sau filtru curățat recent? Citește despre sindromul iazului nou.
Pasul 2: diagnosticul
Mulți paraziți periculoși (Costia, viermi de branhii, Trichodina) nu se văd cu ochiul liber. Singura metodă sigură este examinarea la microscop a unui raclat de piele și, la nevoie, a unei biopsii de branhie, făcute de un medic veterinar sau de un pasionat experimentat. La ulcere, antibiograma arată ce antibiotic funcționează. La morți în masă se fac teste de laborator (de exemplu PCR pentru KHV).
Simptome și cauze posibile
| Ce vezi | Cauze posibile | Citește |
|---|---|---|
| Puncte albe mici, ca de sare, pe corp și înotătoare | Pata albă (Ich); mai rar variola crapului (pete ceroase, mai mari) | Pata albă, Variola crapului |
| Frecat de pereți, salturi, înotătoare strânse | Apă proastă, Costia, viermi de piele, Trichodina, Argulus | Costia, Viermi de branhii și piele, Argulus |
| Respirație rapidă, stat la suprafață sau lângă cascadă | Oxigen puțin, amoniac/nitriți, paraziți pe branhii, KHV | Oxigenul în iaz, Viermi de branhii, KHV și SVC |
| Strat de mucus albăstrui-cenușiu pe piele | Costia, alți paraziți, apă iritantă | Costia |
| Paraziți vizibili, plați, de câțiva mm | Păduchele peștilor | Argulus |
| „Fir” sau „ață” înfipt în piele, cu zonă roșie | Viermele ancoră | Lernaea |
| Rană deschisă, roșie, cu margine albă | Ulcer bacterian, adesea după paraziți sau răni | Ulcere bacteriene |
| Înotătoare roase, cu margini albicioase sau roșii | Putrezirea înotătoarelor, apă murdară, răni | Putrezirea înotătoarelor |
| Abdomen umflat, solzi ridicați ca un con de brad | Hidropizie (semn de boală internă gravă) | Hidropizie |
| Smocuri albe ca vata | Saprolegnia, de obicei pe o rană existentă | Saprolegnia |
| Pete ceroase, ca de lumânare topită, în apă rece | Variola crapului (CyHV-1) | Variola crapului |
| Branhii pătate alb-roșu, ochi înfundați, morți multe | KHV, SVC, alte boli grave | KHV și SVC |
| Pește care plutește pe o parte sau stă lipit de fund | Probleme ale vezicii înotătoare, hrănire, apă | Vezica înotătoare |
Toate articolele despre boli
- Pata albă (Ich): parazitul cu puncte albe și de ce tratamentul se repetă după temperatură.
- Costia: parazit microscopic, activ și în apă rece, care distruge pielea și branhiile.
- Viermi de branhii și piele: Dactylogyrus și Gyrodactylus, cum se recunosc și cum se tratează.
- Argulus: păduchele peștilor, vizibil cu ochiul liber, cu ouă depuse pe pereții iazului.
- Lernaea: viermele ancoră, un crustaceu care se înfige în carne.
- Ulcere bacteriene: răni deschise cauzate de Aeromonas și Pseudomonas; antibiotice doar prin veterinar.
- Putrezirea înotătoarelor: infecție bacteriană legată aproape mereu de apă și stres.
- Hidropizie: abdomen umflat și solzi ridicați; un semn, nu o boală, cu prognostic rezervat.
- Saprolegnia: „vata” albă de pe răni, aproape mereu o infecție secundară.
- Variola crapului: pete ceroase benigne care apar în apă rece și dispar vara.
- KHV și SVC: boli virale grave, fără tratament, care se anunță la medicul veterinar și DSVSA.
- Probleme ale vezicii înotătoare: frecvente la carasii aurii fancy; cauze și ce ajută.
Tratamente și prevenție
- Carantina și bazinul-spital: cea mai bună protecție pentru iaz; minimum 4 săptămâni.
- Tratamentul cu sare: ce sare, ce concentrații și calculatorul de cantitate.
- Tratamente uzuale: permanganat, formalină, antiparazitare, antibiotice, cu avertismentele de siguranță.
Regulile de bază ale oricărui tratament
- Diagnostic întâi, tratament după. Nu trata „pe ghicite”.
- Volumul exact al iazului (inclusiv filtrul). Un volum estimat greșit înseamnă subdozare sau otrăvire.
- Aerare suplimentară pe toată durata tratamentului.
- Cărbunele activ scos și, de regulă, UV-ul oprit, conform etichetei produsului.
- Un singur tratament o dată. Nu amesteca produse și respectă pauzele dintre ele.
- Hrănire redusă în timpul tratamentului și atenție la amoniac și nitriți.
Întrebări frecvente
Peștii se freacă de pereți și sar. E sigur o boală?
Nu neapărat. Frecatul (flashing) apare la paraziți, dar și la amoniac sau nitriți crescuți ori la schimbări bruște de pH. Testează întâi apa, apoi, dacă apa e bună, cere un raclat de piele la microscop.
Pot pune un tratament „la noroc” ca să fiu sigur?
Nu e o idee bună. Fiecare tratament stresează peștii și filtrul, iar unele combinații sunt periculoase. Tratamentul greșit pierde timp prețios și poate slăbi peștii exact când au nevoie de putere.
Cine poate face un raclat de piele la koi?
Un medic veterinar cu experiență la pești sau un pasionat experimentat, cu microscop. Proba se ia de pe piele și, la nevoie, de pe branhii, iar lamela se examinează imediat, cât paraziții sunt vii.
Ce fac dacă mor mai mulți pești deodată?
Verifică imediat oxigenul și apa, fă un schimb parțial de apă cu apă tratată la aceeași temperatură și sună medicul veterinar. Morțile în masă la koi pot indica și o boală notificabilă, cum e KHV, care trebuie anunțată.
Peștii tăi nu arată bine? Verificăm apa și filtrarea iazului.
Spune-ne dimensiunea curții și ce îți dorești. Revenim cu întrebări și programăm o evaluare la fața locului.