Plante de iaz: ce pui în fiecare zonă și ce eviți

Plantele consumă nutrienții pe care altfel i-ar folosi algele, dau umbră și adăpost. Contează să alegi specia potrivită pentru fiecare adâncime și să nu aduci în grădină o specie invazivă interzisă.

Nufăr înflorit pe suprafața unui iaz Foto: Stefan.lefnaer, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Zonele unui iaz

Zona	Adâncime orientativă	Exemple potrivite pentru România
Apă adâncă, frunze plutitoare	40–120 cm, după soi	nuferi (Nymphaea, inclusiv nufărul alb Nymphaea alba și soiuri de grădină rezistente la iarnă), nufărul galben (Nuphar lutea, doar în iazuri mari), plutnița (Nymphoides peltata)
Plante plutitoare libere	la suprafață	iarba broaștelor (Hydrocharis morsus-ranae), foarfeca bălții (Stratiotes aloides), lintița (Lemna, doar controlată)
Plante submerse (oxigenante)	30–100 cm	cosorul (Ceratophyllum demersum), brădișul (Myriophyllum spicatum), broscărițe (Potamogeton)
Mal și mlaștină	0–20 cm apă	stânjenelul galben de baltă (Iris pseudacorus), calcea calului (Caltha palustris), crinul de baltă (Butomus umbellatus), limbarița (Alisma plantago-aquatica), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), menta de apă (Mentha aquatica), răchitanul (Lythrum salicaria)

Nuferii plantați prea adânc de la început nu cresc bine. Pune coșul pe un suport de cărămizi sau pietre, la 20–30 cm sub suprafață, și coboară-l treptat, pe măsură ce frunzele ajung la suprafață.

Ce face fiecare grup

Nuferii și plutitoarele umbresc apa, o răcoresc și reduc lumina pentru alge. Un iaz ornamental arată bine și rămâne limpede mai ușor cu aproximativ o treime până la jumătate din suprafață acoperită.
Plantele submerse consumă nutrienți direct din apă și produc oxigen ziua. Noaptea consumă și ele oxigen, ca toate plantele (vezi oxigenul în iaz).
Plantele de mal preiau nutrienți prin rădăcini, protejează marginea, adăpostesc libelule și broaște și maschează marginile membranei.

Stânjenel galben de baltă înflorit la marginea iazului Foto: Alan Murray-Rust, CC BY-SA 2.0, via Wikimedia Commons

Specii invazive: interzise în UE

Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 privind speciile alogene invazive stabilește o listă a speciilor de interes pentru Uniune. Pentru acestea sunt interzise, în toată Uniunea, importul, comercializarea, cultivarea, păstrarea și eliberarea în mediu. Printre plantele acvatice și de mal de pe listă se află:

zambila de apă (Eichhornia crassipes), pe listă din 2016;
salata de apă (Pistia stratiotes), adăugată în 2022, cu interdicția aplicabilă din 2024;
cabomba (Cabomba caroliniana);
Elodea nuttallii, o rudă a ciumei apelor;
Lagarosiphon major;
Myriophyllum aquaticum și Myriophyllum heterophyllum (a nu se confunda cu brădișul autohton, M. spicatum);
Ludwigia grandiflora și Ludwigia peploides;
Hydrocotyle ranunculoides;
Salvinia molesta;
Alternanthera philoxeroides;
Lysichiton americanus (plantă de mal).

Unele dintre aceste plante încă apar la vânzare online, mai ales zambila și salata de apă. Nu le cumpăra și nu le arunca niciodată în ape naturale, nici măcar „resturile” de la curățenie. Plantele scoase din iaz se compostează departe de apă. Lista se actualizează periodic; înainte de a cumpăra o plantă exotică, verifică specia pe lista oficială a Comisiei Europene.

Ciuma apelor obișnuită (Elodea canadensis) nu e pe lista UE, dar e o specie străină care se răspândește agresiv; e mai prudent să folosești specii autohtone. Papura (Typha) și stuful (Phragmites) sunt autohtone, dar sunt prea viguroase pentru iazurile de grădină, iar rizomii lor pot perfora membrana.

Plantarea în coșuri

Folosește coșuri de plastic perforate pentru iaz, eventual căptușite cu pânză textilă ca să nu iasă pământul.
Umple cu pământ special pentru plante acvatice sau un pământ argilos, greu. Nu folosi pământ de flori cu îngrășăminte sau compost: hrănește direct algele.
Acoperă suprafața cu un strat de pietriș spălat de 2–3 cm, ca peștii să nu scormonească pământul.
Udă coșul înainte să-l cobori, ca să iasă aerul fără să tulbure apa.
Plantează primăvara târziu sau la început de vară, când apa se încălzește.
La nuferi, pune rizomul orizontal sau ușor înclinat, cu vârful de creștere la suprafața pământului.
Toamna, taie frunzele moarte înainte să cadă în apă (vezi nămolul și frunzele).
La 2–4 ani, împarte plantele care au umplut coșul.

În iazurile koi, plantele din iaz rareori sunt suficiente pentru controlul nutrienților. Un filtru cu plante sau o zonă de mlaștină separată, prin care trece apa după filtru, face mai mult și nu poate fi distrus de pești. Vezi și apa verde și algele.

Întrebări frecvente

De ce mănâncă koi plantele?

Koi sunt omnivori și scormonesc permanent. Smulg rădăcinile și mănâncă frunzele fragede. Plantele se protejează cu coșuri acoperite cu pietre mari, cu zone de mal separate de apa adâncă sau cu un filtru cu plante în afara iazului.

Pot lua plante dintr-o baltă din natură?

Nu e o idee bună. Aduci paraziți, melci și semințe nedorite, iar în ariile protejate recoltarea este interzisă. Cumpără plante din culturi și ține-le câteva zile separat înainte de a le pune în iaz.

Zambila de apă mai poate fi cumpărată?

Nu legal. Eichhornia crassipes este pe lista speciilor invazive de interes pentru Uniunea Europeană din 2016, iar comercializarea, cultivarea și eliberarea ei în mediu sunt interzise în toate statele membre.

Vrei să alegem împreună plantele potrivite pentru iazul tău?

Spune-ne dimensiunea curții și ce îți dorești. Revenim cu întrebări și programăm o evaluare la fața locului.

Cere o evaluare Sună 0770 885 544