Nămolul și frunzele din iaz: cum cureți fără să strici echilibrul

Tot ce cade sau se depune pe fundul iazului se descompune și consumă oxigen. Curățenia regulată, pe porțiuni, e mult mai sănătoasă decât golirea completă o dată pe an.

De unde vine nămolul

Nămolul este amestecul de excremente, hrană nemâncată, alge moarte, frunze, polen și praf care se depune pe fund. Filtrul mecanic reține o parte din el (vezi filtrarea iazului koi), mai ales dacă iazul are bottom drain. Restul se adună în colțuri, pe trepte și în zonele cu curent slab.

În strat subțire, nămolul găzduiește bacterii utile. În strat gros, partea de jos rămâne fără oxigen: descompunerea încetinește, se formează gaze urât mirositoare, iar nutrienții eliberați hrănesc algele. Dacă la răscolirea fundului ies bule cu miros de ou stricat, curățenia e deja întârziată. Legătura cu oxigenul e explicată în oxigenul în iaz.

Aspiratorul de iaz

• Aspiratorul scoate nămolul împreună cu apă, într-un recipient sau direct la canal ori în grădină. Apa scoasă contează ca un schimb parțial de apă.
• Lucrează pe porțiuni, nu tot fundul deodată, și oprește-te când ai scos cam 10–20% din volum. Completează cu apă declorinată.
• Mișcă încet capul de aspirare, ca să nu tulburi toată apa.
• Nu aspira pe lângă pești mici sau alevini și ferește plantele din coșuri.
• Apa cu nămol e un îngrășământ bun pentru grădină, dacă nu ai folosit recent sare sau medicamente în iaz.

Frunzele, toamna

• Montează plasa înainte să înceapă căderea frunzelor, de obicei în septembrie sau la începutul lui octombrie. Întinde-o pe un cadru, deasupra apei, ca frunzele să nu stea în apă pe plasă. Aceeași plasă protejează și de stârc (vezi prădătorii).
• Golește plasa regulat, altfel frunzele ude se descompun deasupra apei.
• Skimmerul preia frunzele de la suprafață înainte să se scufunde. Coșul lui trebuie golit des toamna, uneori zilnic.
• Frunzele scufundate se scot cu un minciog cu ochiuri fine sau cu aspiratorul.
• Taie frunzele moarte de nufăr și plantele de mal care cad în apă (vezi plantele de iaz).
• Evită copacii cu frunze bogate în tanin (de exemplu stejar, nuc) chiar lângă iaz. Frunzele lor căzute în apă o îngălbenesc și o încarcă cu materie organică.

Cât de des cureți

Toate aceste sarcini sunt puse pe luni în calendarul de întreținere.

De ce nu golești complet iazul

• Stres major pentru pești: prinderea, ținerea în vase și reintroducerea sunt cea mai sigură cale spre boli, mai ales primăvara (vezi bolile koi).
• Pierzi bacteriile utile de pe pereți, pietre și plante. Iazul reumplut trece parțial prin sindromul iazului nou.
• Apă nouă, dintr-odată: altă temperatură, alt pH, altă duritate, clor. Algele pornesc primele în apa proaspătă, bogată în lumină.
• Risc pentru construcție: membrana expusă la soare sau la ger se poate deteriora, iar la iazurile îngropate apa freatică poate împinge fundul în sus.
• Pierzi animalele utile: larve de libelulă, broaște și alte viețuitoare care trăiesc în nămol și pe plante. Dacă scoți nămol toamna, lasă-l o zi-două pe margine, ca ele să se poată întoarce în apă.

Dacă vrei ca nămolul, frunzele și filtrul să fie curățate de o echipă, vezi serviciul de întreținere.