Prădătorii iazului: cum îți protejezi peștii legal

Un stârc poate goli un iaz mic în câteva dimineți. Soluțiile care funcționează sunt barierele fizice și construcția corectă a iazului, nu metodele letale, care sunt și ilegale.

Cine vânează peștii din iaz

Atenție la denumiri: „enotul” din limba română este câinele enot, un canid originar din Asia de Est, nu ratonul american. Ambele specii sunt alogene și figurează pe lista speciilor invazive de interes pentru Uniunea Europeană. Dacă vezi un raton, merită semnalat autorităților de mediu din județ.

Ce spune legea

Ca toate păsările sălbatice din Uniunea Europeană, stârcul cenușiu este protejat prin Directiva Păsări (2009/147/CE) și nu se află printre speciile vânabile din anexa ei. Același lucru e valabil pentru pescărușul albastru și cormoran. Vidra este o specie strict protejată: figurează în anexele II și IV ale Directivei Habitate, iar în România are regim de protecție strictă. În practică, este interzis să ucizi, să capturezi, să rănești sau să deranjezi intenționat aceste animale și să le distrugi cuiburile sau adăposturile. Otrăvurile și capcanele sunt ilegale și pun în pericol și animalele de companie.

Protecții care funcționează

• Plasă peste iaz. Cea mai sigură protecție contra stârcului. Trebuie bine întinsă, ridicată deasupra apei pe un cadru, astfel încât pasărea să nu poată apăsa plasa până la pești. O plasă lăsată lejer poate prinde păsări, arici sau șerpi, așa că verific-o zilnic; organizațiile de protecție a animalelor recomandă plasele rigide sau cu ochiuri mici, bine tensionate.
• Fir sau gard jos pe margine. Stârcul aterizează de obicei lângă iaz și intră pe jos în apă. Un fir de pescuit sau o sârmă subțire întinsă la aproximativ 20–30 cm deasupra solului, pe tot perimetrul, și un al doilea rând mai sus îl încurcă la intrare.
• Maluri abrupte și apă adâncă. Stârcul pescuiește doar din apă mică. Iazurile koi cu pereți verticali și adâncime de peste 1 m, fără trepte late la margine, sunt mult mai greu de pescuit. Vezi ce presupune construcția unui iaz koi.
• Ascunzători. Tuburi largi, peșteri din piatră sau o placă suspendată în apă adâncă, sub care peștii se retrag când se sperie.
• Stropitori cu senzor de mișcare. Sperie stârcul, pisicile și mamiferele cu un jet de apă. Trebuie mutate din când în când, ca animalele să nu se obișnuiască.
• Gard electric de joasă putere, special pentru animale, la marginea iazului, pentru vidre și mamifere. Folosește doar aparate omologate pentru împrejmuiri și montate conform instrucțiunilor.
• Plante de mal dese. Îngreunează aterizarea și pânda de pe margine. Vezi plantele de iaz.

După un atac

• Numără peștii și caută-i pe cei răniți. Rănile deschise se pot infecta ușor, mai ales în apă caldă.
• Verifică parametrii apei: peștii stresați sunt mai sensibili la amoniac și nitriți.
• Urmărește rănile câteva zile. Dacă se înroșesc sau apar ciuperci, vezi bolile koi și cere sfatul unui medic veterinar.
• Peștii speriați nu mănâncă, uneori câteva zile. E normal; nu hrăni excesiv ca să compensezi.