Chilodonella la koi: parazitul branhiilor, activ și în apă rece

Chilodonella este un parazit microscopic care atacă pielea și, mai grav, branhiile. Poate lovi și în apă rece, când peștii sunt slăbiți, iar pagubele apar adesea înainte să observi ceva.

• strat de mucus cenușiu-albicios, piele tulbure
• respirație rapidă sau grea, pești lângă cascadă sau aerator
• frecat, salturi, înotătoare strânse
• refuzul hranei, apatie, pești care stau la fund sau la margine
• morți la peștii slăbiți, mai ales primăvara devreme

Ce este

Chilodonella este un protozoar ciliat, o singură celulă cu formă ovală sau de inimă, turtită, cu benzi paralele de cili pe lungime. Conform UF/IFAS are aproximativ 30–80 × 20–60 micrometri, deci nu se vede cu ochiul liber. Trăiește liber pe piele, înotătoare și branhii și, după UF/IFAS, determină adesea peștii să producă mucus în exces. Leziunile produse de hrănirea lui pot fi urmate de infecții bacteriene secundare.

De ce este periculoasă

Spre deosebire de mulți paraziți care au nevoie de apă caldă, Chilodonella tolerează un interval larg de temperaturi, iar focarele apar adesea în apă rece, când imunitatea peștilor este scăzută. Studiile pe crescătorii de pești au găsit unele specii de Chilodonella în ferme cu apă rece și altele în ape calde, deci parazitul nu „doarme” iarna.

Cel mai mare pericol este la branhii: la început nu există semne clare, iar când peștii respiră greu leziunile pot fi deja întinse. Un pește cu branhiile afectate face față greu și unei scăderi a oxigenului. Vezi oxigenul în iaz și problemele branhiilor.

Simptome

Merck Veterinary Manual descrie la infestațiile cu Chilodonella culori estompate, un strat cenușiu-albicios de mucus pe corp, leziuni ale branhiilor și slăbiciune generală. Peștii se freacă, respiră repede și refuză hrana. Semnele sunt aproape identice cu cele produse de Costia, Trichodina sau de apa proastă, așa că nu te baza pe ele pentru diagnostic.

Cauze și factori favorizanți

• Stresul de sfârșit de iarnă: peștii au rezerve puține și imunitate scăzută, iar parazitul rămâne activ.
• Pești noi fără carantină, care pot purta paraziți fără semne.
• Apă încărcată, supraaglomerare, oxigen puțin.
• Manipulare și transport, care distrug stratul protector de mucus.

Diagnostic

Diagnosticul se pune la microscop, dintr-un raclat de piele și o probă de branhie examinate proaspăt. Merck arată că Chilodonella se identifică ușor în probele proaspete: celule în formă de inimă, cu benzi paralele de cili, care alunecă încet și se rotesc adesea în cerc. La un pește cu respirație grea, proba de branhie este cea mai importantă. Testează în paralel parametrii apei, pentru că amoniacul și nitriții dau simptome asemănătoare.

Tratament

Merck Veterinary Manual indică formalina ca fiind adesea eficientă împotriva ciliaților externi de tipul Chilodonella. Alte surse de specialitate în sănătatea koi menționează că parazitul răspunde de obicei la tratamentele antiparazitare obișnuite, inclusiv la permanganat de potasiu și sare, dacă tratamentul este corect aplicat și făcut la timp.

• Produs antiparazitar autorizat pentru pești ornamentali, conform etichetei, sau schema recomandată de medicul veterinar după diagnostic.
• Formalina și permanganatul de potasiu: doar cu experiență și cu avertismentele din tratamente uzuale. Formalina consumă oxigen, iar peștii cu branhii afectate suportă greu acest lucru.
• Sarea: concentrațiile și regulile sunt în tratamentul cu sare. Nu o combina cu alte tratamente fără sfatul medicului veterinar.
• Apa rece schimbă regulile. Multe produse au doze sau durate diferite în funcție de temperatură; citește eticheta. Peștii din apă rece sunt mai sensibili la stresul tratamentului.
• Aerare puternică, cărbunele activ scos, UV oprit dacă eticheta o cere, un singur tratament o dată. Vezi calculul dozei.
• Control la microscop după tratament.

Prevenție

• Carantină de minimum 4 săptămâni, cu raclat de piele și probă de branhie înainte de introducere.
• Pregătirea peștilor pentru iarnă: apă curată toamna, fără nămol, fără supraaglomerare. Vezi iazul iarna.
• Primăvara, observă zilnic peștii și verifică la microscop orice pește apatic sau care respiră repede.
• Oxigen suficient tot anul și apă stabilă.

Vezi și bolile frecvente la koi și tratamentele uzuale.