Comportamentul peștilor care semnalează probleme

Peștii arată că ceva nu e în regulă mult înainte să apară răni sau pete. Frecarea de pereți, statul la suprafață sau lipsa poftei de mâncare au, de cele mai multe ori, o cauză în apă. Testează întâi apa, apoi caută boala.

Regula de bază: întâi apa

Înainte de orice tratament, testează amoniacul, nitriții, pH-ul, KH-ul și, dacă poți, oxigenul dizolvat. Un tratament pus într-o apă cu amoniac sau cu oxigen puțin poate agrava situația. Valorile corecte sunt în parametrii apei și oxigenul în iaz.

Frecare de fund și pereți, salturi

Peștele se aruncă pe o parte și se freacă scurt de fund sau de pereți („flashing”), uneori sare din apă. Este semnul unei iritații a pielii sau a branhiilor.

• Verifică întâi: amoniacul și nitriții, pH-ul (schimbări bruște), dacă ai adăugat recent un produs în apă.
• Cauze posibile: paraziți de piele și branhii (viermi, protozoare), pata albă, păduchele de pește (Argulus), viermele ancoră (Lernaea).
• Ce faci: dacă apa e bună, prinde un pește și uită-te atent la piele și înotătoare. Paraziții microscopici se identifică doar la microscop, dintr-o probă de mucus luată de un specialist.

Un salt ocazional, mai ales în perioada de reproducere, poate fi normal. Contează dacă se repetă și câți pești o fac.

Pești care „trag aer” la suprafață

Peștii stau cu gura la suprafață sau se adună lângă cascadă și ieșirea filtrului. Este o urgență.

• Verifică întâi: dacă pompa și aerarea merg; oxigenul, mai ales dimineața devreme și în nopțile calde; amoniacul și nitriții.
• Ce faci imediat: pornește aerarea sau o cascadă suplimentară, oprește hrănirea și fă un schimb parțial de apă cu apă fără clor, la temperatură apropiată.
• Cauze posibile: lipsă de oxigen (vară, apă verde noaptea, prea mulți pești), otrăvire cu amoniac sau nitriți, paraziți pe branhii, boli grave ale branhiilor precum KHV. Vezi KHV și SVC.

Înotătoare strânse

Peștele înoată cu înotătoarele lipite de corp în loc să le țină deschise. Este un semn general de stres sau disconfort.

• Verifică întâi: amoniacul, nitriții, pH-ul și temperatura.
• Cauze posibile: apă proastă, paraziți, infecții bacteriene la început.

Letargie și stat pe fund

La apă rece, statul liniștit pe fund este normal. La apă caldă, un pește care stă nemișcat pe fund, se ridică greu sau se înclină merită urmărit.

• Verifică întâi: parametrii apei, apoi uită-te după răni, solzi ridicați sau burtă umflată.
• Cauze posibile: ulcere și infecții bacteriene, hidropizie, probleme ale vezicii înotătoare, boli virale.

Pește izolat de grup

Un pește care stă singur, în colț sau sub plante, în timp ce ceilalți înoată împreună, este adesea primul bolnav. Scoate-l cu grijă și examinează-l; dacă e posibil, mută-l într-un bazin separat. Vezi carantina.

Refuzul hranei

• Normal: când apa se răcește sub aproximativ 8–10 °C sau după o schimbare mare (transport, schimb mare de apă). Vezi hrănirea peștilor.
• Îngrijorător: la apă caldă, mai ales dacă apare brusc la mai mulți pești. Testează apa și urmărește ceilalți pești în zilele următoare.

Pești speriați sau ascunși

Dacă peștii fug și stau ascunși zile la rând, poate fi vorba de un prădător care îi vizitează: bâtlan, vidră, pisică. Caută urme pe mal și răni pe spatele peștilor. Vezi prădătorii iazului.